Aş fi vrut să scriu altfel despre hotărârea lui Raducu de a petrece Crăciunul la Sfânta Masă imparatească dar sunt împietrită de durere...
Voi tine blogul în continuare deschis pt că Raducu este şi va rămâne viu.
Cine are posibilitatea să îl însoţească pe ultimul drum spre Împărăţia Cerului sunt aşteptaţi luni,24 decembrie ora 11 în sat Letea Veche, str Panselelor nr 30, Bacau sau la ora 12 direct la biserica din sat.
Dumnezeu să te odihneasca, puiul meu mult iubit. Mami va fi mereu cu sufletul la tine. Mi-e dor de tine micuţul meu erou.
Alice
Impietrita de durere sunt din tot sufletul alaturi de voi asa cum am fost din secunda in care am aflat de acest cosmar . Pentru mine Raducu va ramane ingerasul cu bucle aurii pe care le-am mangaiat can d a venit cu Maricel la birou , copilul despre care tatal lui povestea cu madrie .....imi pare rau ...atat de rau .....
RăspundețiȘtergereCristina Focsa
Anca Barlad.condoleante.
RăspundețiȘtergereAlice ,as vrea sa fiu linga tine sa-ti alin durerea. Nu mai pot scrie. CONDOLEANTE!!!!!!!!
RăspundețiȘtergeresincere condoleante...Dumnezeu sa il odihneasca in pace si sa aiba grija de sufletelul lui!!! Giorgiana
RăspundețiȘtergereNu se poate întelege cât de grea e despãrtirea, decât atunci când o fiintã dragã pleacã de lângã noi. O cauti si nu o gãsesti, o strigi si nu te aude, o astepti si nu mai vine. Ne rãmâne doar amintirea si un dor nestins în inimã. Multa putere sa treceti peste toate!
RăspundețiȘtergereNu pot sa-mi imginez ceea ce este acum in sufletul dumneavoastra! Pentru parinti copiii sunt centru universului si al existentei. Din pacate, stiu cum este sa ai un copil care se lupta cu o boala crunta, sa suferi cu si pentru el zi si noapte si sa-L rogi neincetat pe D-zeu sa-i dea sanatate si sa-l ridice din patul suferintei, sa cauti solutii pentru a merge mai departe. Am urmarit povestea lui Raducu si-mi pare nespus de rau ca s-a sfarsit astfel! D-zeu sa-l odihneasca si sa-l aiba in paza Lui!
Familia Ameliei Popa
Un copil extraordinar cu parinti pe masura...Raducu, vei fi mereu in sufletul meu! Odihneste-te in pace! Vegheaza asupra celor dragi ! Parinti-eroi,iubiti-va in continuare, caci asa il faceti fericit pe ingerasul vostru! Sincere condoleante!
RăspundețiȘtergereDoamne ajuta!
Madalina Popovici
Dumnezeu sa il ierte...defapt nu are ce sa-i ierte... un pui asa de mic si nevinovat si asa de greu de incercat de viata nu are pacate :(
RăspundețiȘtergeremi-au dat lacrimile :(( imi pare rau si imi inchipui cat de greu va este :((
Am urmarit povestea, mai ales ca va cunosc, M-am intristat amarnic cand am aflat despre Raducu si suferinta lui si a voastra in acelasi timp.
RăspundețiȘtergereAm accesat periodic blogul in cautarea unor vesti mai bune. La postarile din septembrie m-am bucuram sa vad lumina de speranta in texte, ca apoi sa aflu ca nu toate povestile au finaluri fericite.
Sunt convins ca Dumnezeu nu greseste, si o sa va rasplateasca el cumva pentru ingerasul pe care l-a luat de langa voi, sa fiti puternici, sa-i pastrati amintirea vie.
Acum aveti un inger numai al vostru care va vegheaza si va ocroteste.
Cu lacrimi in ochi va spun Condoleante!
citez
"Exista copiii trimisi. Ni se pare ca ei nu sunt din aceasta lume, ci sunt insemnati de sus. Prin viata lor scurta, ei il marturisesc pe Dumnezeu. Prezenta lor ne invata rabdarea si
credinta, ne apropie de Dumnezeu. Pe alesii Sai El ii inzestreaza cu darnicie, cu har. Cand privim pozele acestor copii, vedem in privirea lor si in intreg chipul lor, o lumina
launtrica si o pace sufleteasca."
www.razbointrucuvant.ro/2011/07/16/suferintele-copiilor-si-caile-lui-dumnezeu/
Giani
Of Dumnezeule...incerc sa scriu cateva cuvinte, sa ma adun si plang .....plang.......si nu stiu decat ca Doare, doare, doare asa de tare ca imi vine in hohote sa urlu..
RăspundețiȘtergereStiu ca nimic din ce va spun unii si altii nu pot sa va aduca ingerasul inapoi....dar macar cu sufletul va suntem alaturi,chiar de suntem la sute de km distanta.
Nici nu am crezut ca ati putea trece prin asa mare necaz...sunt si eu mama si nu e durere mai mare decat cea de parinte care isi pierde copilul...
Sa va dea Dumnezeu puterea si taria sa rezistati de dragul si de dorul ingerasului vostru stiind ca poate acolo sus ii va fi mai bine...si ca de data asta nu va mai avea el dureri, chiar daca durerile sufletesti mari incep pentru voi .
Dumnezeu sa-l aiba in paza si amintiti-va doar de toate clipele frumoase care le-ati trait impreuna in scurta lui viata .
Din Timisoara familia Filip Mihaela &Corneliu(fosti colegi de liceu)
O luminita arde la Catedrala Mitropolitana din Iasi pentru a-i veghea lui Raducu somnul..Dumnezeu sa aiba grija de el si de sufletele voastre!
RăspundețiȘtergereDumnezeu nu a mai avut rabdare si a dorit ca acest copil drag sa-i fie alaturi in aceasta seara Sfanta. Voi, parinti martiri, trebuie sa gasiti puterea de a va consola pentru ca daca exista o lege a compensatiei Dumnezeu va rasplati enorma pierdere si marea durere, intr-o zi, daruindu-va un mare bine!
RăspundețiȘtergereSunteti oameni cu adevarat deosebiti (voi si Raducu), care ati dat tuturor o lectie de viata si de lupta, de curaj si de sacrificiu. Chiar daca timpul petrecut alaturi de Raducu a fost mult prea scurt, i-ati daruit acestui copil TOTUL, a fost un copil fericit si iubit, ceea ce pentru multi copii ramane un vis care nu-i atinge.
Raducu isi doreste sa va stie bine, fiti puternici si increzatori pentru el. El va veghea asupra voastra si voi veti mereu cu sufletele voastre langa a lui. Iubirea care v-a legat va va tine uniti pentru eternitate.
Va doresc multa putere si speranta spre bine OAMENI BUNI!!!
CONDOLEANTE!
Durerea este mare, nu poate fi descrisa in cuvinte. Sincere condoleante. Ati fost alaturi de Raducu de la inceput si ati facut tot ce a fost in putinta . Acum de acolo unde e el vegheaza asupra voastra. El va trai mereu in amintirea celor dragi. Multa multa multa putere.
RăspundețiȘtergereAnca
O data in viitor o sa va dea Dumnezeu puterea de a intelege ceea ce pare de neinteles...
RăspundețiȘtergereAnda, Karlsruhe
Ultima postare de pe blogul meu e dedicata lui Radu iar discutia cu David este adevarata de la inceput pana la sfarsit. Pacat ca nu l-ati putut vedea cum explica cu degetelele lui prin aer cum l-a vazut el pe Radu...
RăspundețiȘtergereAnda, Karlsruhe
Imi curg lacrimile pe obraji continuu, ma intreb de ce viata e uneori nedreapta, dar tot eu ma intorcc si imi zic ca din fata lui Dumnezeu nu ne putem da, el ne bucura de multe ori, el ne incearca si probabil dumnezeu a mai vrut un ingeras la dreapta lui. nu imi gasesc cuvintele, imi pare rau pentru toate aceste lucruri, dar trebuie sa fiti puternici si uniti sa mergeti mai departe, ca sigur Raduca isi doreste 2 parinti puternici.
RăspundețiȘtergeresunt si eu alaturi de voi, macar cu gandul si imi cer scuze daca am gresit, dar lacrimile nu le pot opri.
Monalisa- barlad