PRIMUL AN FARA TINE...

Draga Raducu,

as vrea sa-ti transmit ganduri frumoase dar mintea mea leviteaza si refuza cu incapatanare sa lege cateva randuri pt tine. De dimineata, am zacut cu capul plecat la capataiul tau si ma luptam din rasputeri sa nu vars o lacrima...nu am reusit...
E primul an fara tine, iar dupa el vor veni si ceilalti...iar daca timpul a trecut peste noi nu inseamna ca e mai usor, durerea e aceeasi, doar ca m-am obisnuit cu ea...

Ti-am impodobit un bradut acolo la tine...sa fie Craciunul nostru in trei...

Si pt ca nu am avut niciodata ocazia sa ti-o spunem, o facem acum: iti multumim ca am avut fericirea sa iti fim parinti, ca ai venit  in viata noastra si pt ca am invatat atat de multe lucruri de la tine; ca ne dai puterea de a merge mai departe, ca ai scos din noi tot ceea ce noi nu stiam ca detinem, pentru ca ne-ai ales, pentru toate acestea si nu numai, iti multumim. 
Anul trecut pe vremea asta, ne-ai transformat din parintii tai in parinti de ingeras...acum esti pretutindeni, esti ca cerul...liber si oriunde vrei tu sa fii. Si in fiecare dimineata privesc in sus, te vad si stiu ca oriunde m-as duce esti cu mine...pt ca esti ca cerul...peste tot!


Te iubim, Raducu.


Mami si tati.