miercuri, 11 decembrie 2013

DE ZIUA TA, RADUCU

        Astazi dimineata, de ziua lui aniversara, am primit un sms de la o buna prietena in care spune asa: "Raducu e fericit si vrea ca voi sa fiti la fel! Si, atentie, mai vrea ceva:nici o lacrima".
Am incercat sa tin cont de spusele ei pentru ca avea dreptate si tot atunci am realizat ca ma pot vindeca de tristetea care ma apasa. Va intrebati probabil cum...
        In scurt timp, se va implini un an de cand Raducu a vrut sa fie mai mult decat ceea ce era...era un copilas, a vrut sa fie apoi ingeras iar in tot acest timp nu am facut decat sa incerc sa inteleg ce ni s-a intamplat, care a fost misiunea lui, ce trebuie noi sa invatam din toate astea, sa traim cu durerea asta. Intr-o oarecare masura am bifat peste aceste obiective ca fiind realizate. Iar bifa finala, am facut-o astazi fiindca sms-ul bunei mele prietene m-a luminat. Ma uitam la telefon si ma gandeam de unde simteam ce simteam, apoi am facut conexiune cu un mesaj primit zilele trecute de la echipa medicala din Freiburg cand postasul ne-a adus o felicitare in care ne scria ca un vechi proverb irlandez spune ca : "Daca Dumnezeu ti-a dat asa greutati, inseamna ca ai pantofi puternici in picioare sa treci peste ele".
      Am concluzionat si mi-am dat seama ca am nevoie sa simt toata aceasta durere si am curajul sa ma las prada sentimentelor care ma incearca pentru ca...am puterea sa traiesc aceasta experienta. Dumnezeu mi-a dat-o, impreuna cu Raducu.
     Azi, de ziua lui, as mai putea spune doar ca Raducu m-a invatat atat de multe lucruri, dar nu m-a invatat cum sa traiesc fara el.


   PENTRU TINE, RADUCU, MAMI A COMPUS O POEZIE:

Azi, e ziua ta copile
Patru ani ai fi-mplinit
Si-o petrecere ca-n filme
Cu multi clovni ti-as fi facut.
    Baietei dar si fetite
    Toti la tine-ar fi venit
    In brate ca sa te stranga
    Sa iti dea un mic pupic
    Sa-ti ureze "La multi ani",
    Sanatate ca sa ai!
Un tort mare ai fi avut
In chip de Garfield l-as fi facut
Ornat cu lumanere
Ca sa sufli tu in ele.
     Bucuria mea-I desarta
     Caci tu nu mai esti acasa
     Plange sufletul in mine
     Ca mi-e tare dor de tine.
As fi vrut sa te privesc
Si la piept sa te strivesc
De atata dor si jale.
As fi vrut sa te ating,
In brate ca sa te strang,
Sa iti spun cat te iubesc,
Ca de dor eu ma topesc.
Tu, copilul meu cel scump,
Viata mea acum e scrum.
    Azi...e ziua ta copile
   Si chiar de nu esti aici,
   Stiu ca-n casa ta cea noua,
   Tu vei fi sarbatorit.
Dumnezeu nu va uita,
Ca azi este ziua ta.
Veti petrece impreuna
Cu copiii toti de mana,
Veti manca, juca, dansa,
Impreuna veti zbura,
Printre toti norii pufosi
Copii veseli si frumosi!
   Sus in cer e bucurie,
   Aici jos e...saracie.
   Asa-I viata fara tine
   Non-valoare..., amaraciune.
Azi...e ziua ta copile...
Fulgi de nea, stelute fine,
Tu cu ele-acum te joci.
E putin...dar ma alina
Acest gand ca tu esti bine.


Iar daca lacrimile ar putea inalta o scara,  amintirile o carare, as urca pana la tine si te-as aduce inapoi acasa. Dar pentru ca nu pot, ti-am inaltat in seara asta lampioane, ca lumina lor trimisa de noi toti, cei adunati pt tine, sa ajunga cat mai aproape de tine.

Sa petreci frumos alaturi de Doamne-Doamne si de ingerasi.

Mami si tati care te iubesc mult, mult de tot.



6 comentarii:

  1. Putere in continuare,sa puteti trai fara el dar tot timpul cu gandul la el.Inca o data iti zic ,Gina,ca am invatat eu multe din experienta voastra si am realizat multe lucruri,si nu cred ca trece zi in care sa nu imi zboare gandul la voi dar mai ales la Raducu.

    RăspundețiȘtergere
  2. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundețiȘtergere
  3. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundețiȘtergere
  4. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundețiȘtergere
  5. Draga Raducu,
    Am aflat de povestea ta relativ recent...Cand am citit blogul am avut senzatia ca sunt atat de mica si m-am intrebat instantaneu "Oare eu unde am fost de nu am stiut de tine pana acum?" De pe norisorul alb unde te joci acum cu alti copii, ai reusit sa aduci alinare altor vieti, dand putere unor oameni minunati-mami si tati-pe care el i-ai ales candva cu multa grija. Le-ai dat sansa si puterea sa ii ajute pe altii. Sunt onorata de sansa pe care am avut-o sa iti cunosc mamica, sa ii cunosc proiectele si sper ca nu te deranjeaza faptul ca m-am oferit voluntar.
    I-am povestit fiului meu ( are 10 ani) despre tine si despre misiunea pe care ai lasat-o parintilor tai, si sa stii ca a fost tare impresionat. Doreste si el sa fie voluntar in proiectul demarat de mami a ta, si crede-ma, stie sa se faca util pentru o asa cauza.
    Cat despre ziua de ieri, ce as mai putea sa iti spun?
    Mergi cu bine pe drumul sufletului tau, iar pentru ceea ce este aici,nu-ti fa nici o grija! MEREU VOR FI OAMENI CARE TE IUBESC!

    RăspundețiȘtergere
  6. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundețiȘtergere