De data asta nu prea am inspiratie, poate si din cauza ca zilele astea am fost foarte activ iar acum m-a ajuns oboseala. Inclusiv azi, dupa ce am fost deconectat de la infuzomate, am alergat pana seara tarziu de imi scaparau calcaiele, apoi m-am asezat la masa si am mancat barbateste o farfurie plina ochi cu mamaliguta, branzica si smantanica. Apoi, baita si pentru ca deja eram toropit mos Ene imi dadea tarcoale pe la putinele gene care le mai am, respectiv 3 la un ochi si 4 la celalalt. Dar se observa cum imi cresc altele...sunt mici, mici de tot acum.
Sunt pe drumul cel bun de multa vreme si simt cum ingerasul meu si bunul Dumnezeu ma tin de mana pentru a-mi calauzi pasii spre victorie. Operatia va fi un mare pas pentru mine, parintii se tot pregatesc emotional si dupa ce voi trece si de acest hop, imi permit sa spun ca ce a fost greu din aceasta etapa in lupta cu boala, a trecut. Sunt cam emotionat pentru ca astept sa vina mamaia la mine sa ma sustina si sa ma ajute sa ma refac postoperator mai repede. Poate dupa ce o vad langa mine, nu o sa mai zic atat de des ca vreau "ACASA".
Iata si cateva din activitatile mele extra si intraspitalicesti:
pregatindu-ma de gradinita
priveam in gol... si cand imi revin spun ca vreau "Acasa"
la "check blood"
"magazinul" meu din spital ... cat fac chimio sunt si vanzator in camera de joaca!
Prima zi din cura... sunt doborat... mai bine dorm sa nu mai simt nimic.
Va trimit bezele la toti.
RADUCU/
Nu mai e mult minune scumpa si vei fi un invingator iar noua ne vei da o adevarata lectie de viata ca sa stim sa pretuim ceea ce este cu adevarat important in lumea asta.
RăspundețiȘtergereMult curaj si nu va pierdeti speranta!
Va suntem alaturi si va purtam permanent in suflet!
Cu toata dragostea, finutii!
De cand am aflat ce se intampla cu tine,am inceput sa privesc viata altfel...mereu spunem ca:..aaa,nu o sa mi se intample mie asa ceva".Vreau sa pot sa imi privesc fetita cu bucurie si cu speranta ca ziua de maine va fi mai frumoasa si mai buna pentru ea,..nu sa ma gandesc ,cum am inceput sa fac in ultima vreme"ca Doamne,fa sa nu i se intample nimic rau niciodata,..ca ..nu stiu daca as putea suporta".si gandul mi se indreapta la tine..in fiecare zi ..in fiecare seara mai ales cand o culc pe Sabi si o pup de noapte buna...si ma rog ca totul sa fie bine,..pentru noi..si PENTRU TINE..PENTRU VOI!!Dumnezeu sa te ajute pui mic sa treci peste toate si sa fii un in vingator...fa asta pentru parintii tai..fa asta pentru TINE!!!!
RăspundețiȘtergereNu sunt cuvinte indeajuns de puternice spre a exprima toata triarea ta, micutule drag, nu sunt cuvinte indeajuns de blande, de bune spre a-ti micsora durerea fizica pe care o porti tu, durerea sufleteasca pe care o poarta parintii tai, dar le multumim ca ne spun despre tine chiar si lucrurile triste (ca cea despre numaratele gene) intr-o nota de incredere! Le multumim lor si-ti multumim tie, dragule mic! Poate unii dintre noi, incepand cu mine, vom invata cate ceva din toate cele de la voi stiute! Ma rog lui Dumnezeu sa ia din emotia gandurilor noastre bune si sa sufle spre tine mai multa sanatate si putere, spre parintii tai de asemenea! Doamne ajuta!
RăspundețiȘtergere